Close
Bucuresti, Sector 5, Str. Nicolae Manolescu nr. 10, Parter
+40 760 646 611
contact@holistic-mode.ro

“Dacă o cale e mai bună decât alta, atunci fii sigur că e calea Naturii.” – Aristotel

Plantele au fost create din voinţă divină, in ziua a treia a Facerii, după cum reiese din Biblie – Cartea Carţilor: “Pământul să ogrăslească verdeaţa; iarba purtătoare de sământă, după felul şi asemanarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ.” (Genesa, 1:11)

Plantele au fost dăruite ca “hrană” oamenilor în ziua a şasea: “Iată că vă dau vouă toată iarba dătătoare de sămânţă pe faţa-ntregului pământ, şi tot pomul purtător de sămânţă de pom într-nsul : acestea vă vor fi vouă spre hrană.” (Genesa, 1:29)

Oameni de ştiinţă, precum Ovidiu Bojor şi Răducanu Dumitru susţin că între ştiintă şi credinţă nu există antagonism, ci se completează una pe alta.

Stim deja că plantele ne influenţeaza starea de bine, fie că le privim, le mirosim parfumul sau le sorbim aroma într-o cană de ceai. De-a lungul timpului oamenii s-au intrebat, însă, cum ar fi dacă ar combina mai multe plante pentru a obţine remedii mai eficiente. Multe reţete s-au născut în acest mod.

Plantele medicinale sunt specii vegetale cultivate sau spontane care conţin substanţe cu acţiune terapeutică. Ele au fost utilizate de om încă de la începutul existentei sale pe pământ pentru remedierea suferinţelor şi ca mijloc de hrănire. Marele Hipocrat spunea: “Mâncarea să fie leacul vostru şi leacul vostru să fie mâncarea.” De asemenea, tot el ne aminteşte că “nevoia l-a învăţat pe om arta de a vindeca bolile.”

Cele mai vechi dovezi scrise de folosire a plantelor medicinale datează din sec. IV – III î.e.n., de către civilizaţiile sumeriene, babiloniene, chineze sau egiptene. În Egiptul antic se foloseau peste 200 de specii de plante, reţete de combinaţii complexe. Medicina greacă a preluat aceste cunostinţe prin Hipocrat (460 – 375 î.e.n.) care descrie 236 de specii de plante medicinale în lucrarea sa “Corpus Hippocraticum.”

Întemeietorul medicinii chineze, împăratul Sen-Nung (3000 î.e.n.) se presupune a fi alcătuit primele lucrări sistematice cu specii de plante. În India, ştiinţa ayurveda, sec. IX î.e.n. conţinea elemente de vindecare tot cu plante medicinale, provenite din zona himalayană.

Mai târziu, în perioada Renaşterii, Paracelsus a emis “Teoria sufletului vegetal” potrivit căreia sufletul plantei poate fi solubilizat în alcool, iar la sfârşitul sec. XVIII, izolarea primului alcaloid din capsule de mac a condus la industria farmaceutică.

Pe teritoriul ţării noastre, strămoşii daci ne-au lăsat moştenire tradiţia preparării lucrurilor bune pe îndelete: pulberi, tincturi şi ceaiuri dătătoare de sănătate. În flora ţării noastre sunt cunoscute peste 3200 de specii de plante, aflate în zone spontane şi in culturi. Dintre acestea, peste 870 sunt cunoscute ca având proprietăţi terapeutice.

Beneficiile fitoterapiei :

  • Remediile naturale fitoterapeutice sunt cele mai acceptate de organismul nostru, aceasta datorându-se sistemului enzimatic necesar metabolizarii lor.
  • Substantele active din plante acţionează sinergic, efectul benefic asupra sănătăţii fiind mult mai mare când substanţele active acţionează împreună, însumând efectele benefice şi având efect terapeutic asupra mai multor boli. Prin conţinutul biochimic, plantele acţioneaza holistic (trup, minte, spirit).
  • Terapia cu plante se adresează bolnavului, şi nu bolii, acţionând în plan energetic.
  • In bolile cronice, plantele ajută la prelungirea vieţii.
  • Plantele sunt o sursă continuă de vitamine, oligoelemente şi aminoacizi esenţiali, întărind imunitatea organismului.
  • Plantele combat radicalii liberi şi au proprietăţi antioxidante, prevenind îmbolnăvirile acute şi îmbătrânirea prematură.
  • Fitoterapia este accesibilă majorităţii oamenilor, fiind foarte puţine cazuri de alergii la plantele medicinale.
  • Medicina naturală şi medicina alopată sunt complementare.
  • Plantele ne aduc sănătatea şi pe plan spiritual. Iată cuvintele unui martir întru credinţă: “Florile merg atât de departe cu bunătatea lor încât parfumează mâinile celor care le strivesc.”
  • Plantele răspund celor cinci componente ale conceptului de sănătate: spiritual, energetic, fizic, mental şi social. Când eşti stresat şi ieşi în natură pe un câmp de flori sau îmbrăţişezi un copac simţi transferul de energie pozitivă, eliberând astfel emoţiile negative.

Atenţionări în folosirea plantelor:

  • Unele plante vor fi folosite foarte bine dozate şi numai sub supravegherea farmacistului sau medicului.
  • Există plante care se folosesc numai pe cale externă.
  • Unele plante nu se vor administra vara, în timpul zilei, altele nu se vor folosi concomitent cu anumite medicamente alopate.

Terapii naturale care se îmbină cu fitoterapia:

  • Reflexoterapia (tratament prin masaj al punctelor reflexe);
  • Presopunctura (aplicarea unei presiuni asupra punctelor specifice, cu degete sau un corp rotund);
  • Acupunctura (ramură a medicinii tradiţionale chineze, care foloseşte ace pentru stimularea energetică);
  • Apiterapia (folosirea produselor apicole pentru sănătate);
  • Dietoterapia (utilizarea anumitor alimente pentru a înlătura deficienţe organice);
  • Balneoterapia (folosirea băilor cu plante).

Preparate utilizate in fitoterapie:

  • Pentru uz intern :

Extracte concentrate totale – pulberi dozate în capsule, cu o dozare precisă, control analitic fizico-chimic şi microbiologic;

Soluţii extractive apoase – dintr-o singură plantă sau amestecuri din mai multe specii de plante medicinale, folosind ca solvent apa.

Infuzia – obţinută prin adăugarea apei care a fiert 2-3 minute peste planta uscată sau proaspătă, lăsându-se 10-15 minute, după care se strecoară.

Decoctul – soluţie obtinută prin fierberea plantelor timp de 5-30 minute.

Maceratul la rece – plantele se pun în apă la temperatura camerei, în cantităţile menţionate în retetă. Se lasă la macerat 4-8 ore, apoi se păstrează la rece.

Siropurile – obţinute din extractul rezultat în urma presării la rece a fructelor sau mugurilor.

Soluţiile extractive hidroalcoolice – obţinute prin macerarea plantelor în alcool de cereale sau în vin de calitate.

Ticturile – se obţin prin macerarea plantelor în alcool de 400-600-700, timp de 8-10-21 zile. Tincturile se pot dilua în apă fierbinte, alcoolul evaporându-se în acest fel

Vinurile medicinale, tonice – obtinute prin macerarea plantelor în vinuri de struguri de calitate, timp de 7-10 zile.

Oţeturi medicinale şi aromatice – obţinute prin fermentaţie acetică naturală.

  • Pentru uz extern:

Unguentele – preparate semisolide, cu o bază de vaselină, grăsimi, ceară sau geluri hidrosolubile, în care se încorporează extracte apoase hidroalcoolice, pulberi sau substanţe pure din plante.

Supozitoare – din extracte naturale.

Uleiuri medicinale – obţinute prin macerarea plantelor în uleiuri vegetale, timp de 4-6 săptămâni.

Cataplasme – din plante medicinale opărite sau proaspete.

Băi cu plante – infuzie sau decoct concentrat introduse în apa de baie.

Inhalaţii – inhalarea vaporilor de apă în care au fiert plante sau uleiuri esenţiale.

Gargara – cu infuzii sau decocturi pentru dezinfectarea cavităţii bucale şi faringiene.

Masaje – cu uleiuri medicinale, unguente, tincturi.

Plantele şi virtuţile:

În general există o corelaţie între principiile active pe care le conţin plantele şi efectul lor psihoemoţional. Ele ajută individul să-şi conştientizeze stările psihice atât printr-o acţiune directă, cât mai ales printr-un efect indirect susţinând organoleptic un anumit proces, având drept scop sublimarea gândurilor şi emoţiilor negative, distructive. Frumuseţea şi desăvârşitul lor echilibru structural ne elevează emoţiile, relevându-ne sursa ultimă a frumuseţii, inducându-ne rezonanţa cu forţa creatoare şi revărsându-se astfel şi în noi pentru a ne umple de PACE şi ARMONIE.

Câteva exemple de plante şi ajutorul pe care-l dau în dezvoltarea şi susţinerea virtuţilor:

  • Busuioc (Ocimum basilicum) – bucurie, integritate, dragoste, credinţă
  • Mentă (Mentha piperita) – smerenie, blândeţe, încredere
  • Lavandă (Lavandula augustifolia) – răbdare, curaj, înţelepciune
  • Salvie (Salvia officinalis) – înţelepciune
  • Rozmarin ( Rosmarinus officinalis) – iubire, inteligenţă, prietenie, curaj, adevăr
  • Muşeţel (Matricaria chamomilla) – curaj, bunătate, compasiune, înţelepciune, pace, blândeţe, dragoste
  • Verbină (Verbena officinalis) – înţelepciune, răbdare
  • Cătină ( Hippophae rhamnoides) – inteligenţă, încredere
  • Soc (Sambucus nigra) – iubire, prietenie, blândeţe
  • Pin (Pinus silvestris) – iubire, adevăr, curaj
  • Trandafir (Rosa centifolia) – blândeţe, iubire, curaj
  • Gălbenele (Calendula officinalis) – pace, răbdare
  • Sunătoare (Hypericum perforatum) – blândeţe, iubire, înţelepciune
  • Ienupăr (Juniperus communis) – curaj, înţelepciune
  • Sânziene – Dragaica (Gallium verum)CURAJLEACUL CLIPELOR DE RĂSCRUCE.

În suferinţă se ascunde sâmburele bucuriei. Fiecare eveniment, fie el şi dureros, conţine o parte bună: stropul de învăţătură valorificabil într-un sens CREATOR.